Mulțumim că ați venit pe această pagină unde veți putea vedea trei lucruri:

• Cum ne este de folos natura într-un mod pentru care nu suntem obișnuiți să scoatem bani din buzunar (mai jos este o fotografie de pe dealurile de la Zlatna);
• Rezultatele obținute de noi în acest proiect despre efectele unor poluanți asupra naturii și cât de mult ne putem permite să o stresăm;
• Ce putem face pentru a nu pierde aceste lucruri foarte importante, ajungând în situația să le cumpărăm.

Cum ne este de folos natura

Natura produce aerul curat și râurile curate de care ne bucurăm zi de zi, cu toată viața pe care acestea le fac posibile. Cum ar fi să ne vină o factură pentru că respirăm, sau pentru că undeva în munți curge un râu curat, sau pentru că plouă, sau pentru că în țara noastră nu avem temperaturile din Sahara? Beneficiem de toate acestea fără preț și e înțelept să le păstrăm.

Unul dintre lucrurile pe care le face natura pentru noi este să atenueze chiar poluanții pe care îi eliberăm prin activitățile noastre. Numai că asemenea stresului la oameni, și natura poate suporta să fie stresată doarpână la un punct. Să facem o analogie cu fumatul la oameni ca să vedem ce se întâmplă când zonele industriale poluează în jur natura și oamenii cu substanțe toxice, de exemplu cu unele metale cum sunt plumb, zinc, cadmiu, cupru.

Nu toți oamenii care fumează se îmbălnăvesc, ci mai ales cei care mai au și alți “factori de risc”, cum ar fi o viață dezorganizată, o hrană sărăcăcioasă, lipsa unor activități fizice care să îi țină într-o formă bună, poate și consumul de alcool. Bineînțeles, contează și cât de mult fumezi.

La fel ca și la oamenii care fumează, și efectul acestor poluanți asupra naturii nu va depinde numai de metalele toxice respective și cantitatea lor, ci și de mulți alți factori: dacă temperaturile sunt potrivite pentru creștere, dacă plantele și animalele au apă câtă le trebuie, dacă sunt disponibile cantități suficiente din alte substanțe importante pentru creștere, cum sunt azotul, fosforul, potasiul.

Deci iată, o primă idee este că atunci când nu putem renunța complet la fumat sau la poluare, putem atenua potențialele efecte negative ale lor păstrând la niveluri bune, alte condiții de viață.

Cât de bune să fie însă aceste alte condiții de viață? Dacă în viața personală decidem singuri, în probleme publice e important să vedem și cum putem investi cu măsură, ca să obținem o stare de sănătate a naturii cu costuri cât mai rezonabile, întrucât sunt și multe alte probleme pe care le avem de rezolvat, nu numai aerul și apa curate, sau o climă suportabilă.

Dacă încep să tușesc des de la fumat, sau cu greu mai urc scările, acesta este un semn, un indicator că efectele negative au început să se manifeste. Astfel de indicatori există și în ecosistemele naturale, iar unii dintre ei țin de astfel de „trăsături funcționale” ale organismelor: când stresul datorat poluării depășește anumite valori, trăsăturile se schimbă puterniccu mult înainte ca natura să fie foarte bolnavă. Un medic poate sesiza simptomele și da recomandări preventive. Similar, un biogeochimist sau un ecolog va urmări cum funcționează natura, dar pentru asta trebuie să cunoască bine relația dintre cauze (factorii de stres), trăsăturile naturii (cele prin care ajung să apară funcționări nepotrivite) și efectele finale asupra întregului. Este vorba și de sănătatea naturii ca atare, dar și de acele resurse și servicii care ne interesează pe noi, oamenii, din natură.

Ce face un medic are și o importanță socială, prin efecte ale stării de sănătate, nu numai personală pentru cel bolnav. Ce face un biogeochimist va avea, similar, importanță nu numai pentru proprietarul terenurilor poluate, ci și pentru râurile mai mici sau mai mari unde ajunge apa din ele, iar mai departe pentru comunitățile de oameni care folosesc această apă și resursele biologice care depind de cantitatea și calitatea ei.

Așadar, a doua idee din acest proiect a fost să vedem cum anume se propagă efectele combinațiilor de factori de stres și alte condiții necesare pentru viața din pajiști până la serviciile naturale de atenuare a poluanților, către pârâurile și râurile unde ajunge apa care traversează pajiștile poluate. Mai jos este o insulă din lunca Mureșului unde ajung poluanții din zonele miniere și de procesare a metalelor din bazinele Ampoiului, Arieșului, Geogiului și Certejului.

Rezultatele obținute de noi în acest proiect

Să faci o muncă nu doar de medic, ci și de sociolog și economist care evaluează în țară efectele bolilor și a sănătății e ceva dificil, atât prin specializările multe necesare, cât și prin activitățile în zone foarte diferite ca mărime, de la cabinetul medical, la țara ca întreg. La fel este și pentru biogeochimist, care trebuie să lucreze în zone cu mărimi foarte diferite, de la locul unde măsoară cum curge apa prin iarbă în urma ploii, până la luncile unde ajung metalele toxice la mare distanță pe râuri.

Principalele rezultate ale proiectului sunt:

• Rezultatul 1 o metodologie pentru a caracteriza efectele  unor factori de stres asupra serviciilor biogeochimice ale pajiștilor
• Rezultatele 2-7 aplicarea metodologiei în câteva zone naturale poluate cu metale toxice (Zlatna, Copșa Mică, bazinul Mureșului în sectorul său de mijloc, unde primește mulți afluenți poluați cu metale).

Rezultatul 1, metodologia este ceva complicat și greu de explicat, așa cum sunt și tratatele medicilor. Tocmai de aceea e important să fie verificată prin publicare internațională, unde o citesc specialiști de renume, înainte să o accepte ca fiind bună. Noi am reușit să o publicăm într-o revistă de mare prestigiu pentru specialiști, mai jos este o imagine a primei pagini din ea.

Aplicarea metodologiei am făcut-o atât pe pajiști poluate din zona Zlatna și Copșa Mică, cât și pe râuri unde ajung poluanții. Pe pajiști am lucrat atât în teren, măsurători pe parcele și experimente de simulare a ploii pentru a măsura câți poluanți ies, cât și în laborator, în vase de vegetațieîn camere de creștere a plantelor , în Grădina Botanică a Universității din București, în experimente cu fragmente mari de sol pe care se poate simula curgerea apei pe verticală (lizimetre), și în lunca Arieșului și Mureșului, pentru a vedea cum ajung metalele toxice acolo.

Rezultatele aplicării metodologiei descriu lanțul cauzal care leagă factorii de stres și efectele stresului asupra serviciilor biogeochimice, după cum urmează:

• Rezultatul 2 Felul cum erorile inerente în caracterizarea structurii pajiștilor influențează diagnoza despre cum se modifică starea lor de sănătate în condiții de poluare, precum și o nouă metodă de măsurare a trăsăturilor funcționale importante ale vegetației pentru a înțelege cât de bine funcționează în privința serviciilor biogeochimice. Acest rezultat ține de instrumentele de diagnosticare.

• Rezultatul 3 Cum anume prezența vegetației, panta pajiștii, microrelieful și gradul de poluare influențează scurgerile de nutrienți și metale toxice de pe dealuri spre râuri, prin șiroire. Efectele vegetației sunt foarte subtile, influențând atât volumul de apă scurs de pe suprafețe mici (o parte din apă se infiltrează în sol), cât și proprietățile chimice ale apei.

• Rezultatele 4 și 6 Cum anume se manifestă împreună efectele metalelor, temperaturii, speciilor de plantă, tipului de sol și gradului de poluare asupra felului cum nutrienții și metalele toxice curg pe verticală spre apa subterană. Aici am integrat două feluri de rezultate, unul ce descrie preluarea metalelor toxice și nutrienților în plante (4) și altul despre consecințele acestei preluări asupra proprietăților rădăcinilor plantelor implicate în controlul trecerii apei prin sol.

• Rezultatul 5. Dacă rezultatele 4 și 6 au fost obținute prin experimente din  vase de vegetație , cel de-al cincilea a fost făcut pe lizimetre. Am demonstrat că există o trecere spre apa subterană a elementelor foarte poluante, în cazul nostru cupru și cadmiu prin apa subterană, și cum are loc aceasta în timp în funcție de dezvoltarea vegetației din primăvară  până în toamnă. S-au putut observa în timp real reacțiile solului la golirea apei subterane și la simularea evenimentelor de ploaie și s-a putut compara curgerea pe verticală cu cea de la suprafața solului (care fusese măsurată în teren pentru rezultatul 2). Cu cât crește mărimea experimentului, cu atât mai importantă devine structura complexă a vegetației și este mai dificil de evaluat rolul unei specii de plantă, sau a alteia, separat de celelalte.

• Rezultatul 7. Am explorat situația unor insule din lunca Arieșului și Mureșului din punctul de vedere al potențialului de retenție a metalelor poluante și al azotului și fosforului. Cadmiul provenit din zona Copșa Mică nu se mai regăsește în lunca Mureșului, fiind probabil reținut în mare parte înainte de confluența râului Târnava Mare cu Mureșul, iar fluxurile intrate în Mureș fiind probabil prea mici comparativ cu debitul de elemente al Mureșului. În schimb, cuprul și arsenul sunt prezente la concentrații similare celor din lunca Arieșului până foarte departe, în aval în lunca Mureșului, probabil datorită numeroaselor alte fluxuri din bazine cu activități miniere care intră în Mureș, între Arieș și sectorul Vărădia de Mureș (Ampoi, Geoagiu, Certej). Ceea ce diferă însă foarte mult sunt concentrațiile de fosfor și probabil de azot, schimbând condițiile de preluare a elementelor cu potențial de toxicitate în plante și probabiul scăzând stresul plantelor datorat toxicității elementelor respective.

Toate aceste rezultate sunt bazate pe seturi de date de mare calitate și au intrat sau vor intra în curând în procesul de verificare internațională a rigorii științifice prin publicare atât a datelor brute, cât și a întregului proces metodologic și a concluziilor. Detalii sunt disponibile în raportoale științifice de etapă care se pot descărca de pe pagina proiectului.

Ce putem face pentru a nu pierde serviciile biogeochemice

Iată-ne ajunși la utiltitatea practică a cercetărilor noastre din acest proiect. Pentru a nu pierde serviciile biogeochimice furnizate de pajiști și alte ecosisteme, este de dorit mai întâi să acționăm preventiv, ca și cum am merge la medic pentru control periodic, înainte să avem probleme de sănătate. Pentru asta avem nevoie de o policlinică în care sunt cabinetele oamenilor de știință și toată aparatura modernă necesară pentru diagnosticare. O astfel de policlinică a biogeochimiștilor, hidrologilor, geologilor, biologilor, se numește Observator al Zonelor Critice. Ea acoperă o zonă destul de mare, dat fiind că pacientul nostru care s-ar putea îmbolnăvi de la poluare este natura. În figura de mai jos este o imagine a unei știri a Universității din București despre dezvoltarea acestei instituții (detalii aici).

Dacă totuși avem probleme de sănătate a mediului, va trebui să refacem natura, însă aceasta e o soluție mult mai costisitoare decât prevenția. Se lucrează și pe această direcție, câteva exemple sunt pe aceste pagini: https://metagro.cesec.ro/ , https://www.timmar.biogeochemistry.ro/ , https://resetbiogeochemistry.wordpress.com/ .

Vă mulțumim foarte mult că ați avut răbdarea să citiți despre munca noastră. Sperăm că v-am convins că merită să investim în natură, casa noastră, și în cunoașterea ei prin cercetare științifică. Cu cât facem asta mai din timp, așa cum prevenim și problemele noastre de sănătate, cu atât vom avea mai puțin de plătit pentru rezolvarea unor probleme grave în viitor. E vorba nu numai de un aspect financiar, ci și de o responsabilitatea morală pentru semenii noștri și țară.